Nowhere 2015 și poliamoria

Nowhere e varianta europeană a festivalului Burning Man, la o scală mai redusă, ce are loc în fiecare an între Barcelona și Zaragoza. Bazându-se pe aceleași zece principii, între care auto-expresie, auto-suficiență și incluziune radicală, ”nu lăsa urme ” (leave no trace), spirit de dăruire și de comunitate, participanții se organizează în barrio-uri, aducând cu ei toate resursele necesare pentru a supraviețui timp de una, două sau chiar trei săptămâni (cei care vin și rămân la faza de build sau strike) în climatul arid, torid și vântos de lângă Castejon de Monegros.

Nu întâmplător, mulți dintre participanți practică relații deschise, inclusiv poliamoria, în virtutea principiului auto-exprimării libere sau, după cum spune șefa barrio-ului meu, ”O dată ce ești liber, ești liber” – liber să te manifești față de alții așa cum îți dorești, ceea ce include exprimarea emoțională și sexuală.

În mod special la ediția din anul acesta, s-au oferit multe workshop-uri și discuții în sfera senzualității și sexualității, care au variat de la discuții serioase, la explorări sau jocuri erotice amuzante, până la sex în grup/public. Un barrio nou creat, Touch & Play, a oferit în jur de 40 de workshop-uri, inclusiv introducere în BDSM sau shibari, poly speed-dating și discuții despre poliamorie, meditație orgasmică (OM), masaj senzual pentru cupluri sau orgie pentru începători (ghidul complet al festivalului se poate descărca aici). Un workshop foarte solicitat la care am avut norocul să particip a fost Liquid Love, în care 45 de participanți acoperiți cu ulei de măsline, alunecă unii peste alții, într-o împletire senzuală de corpuri goale. A fost pentru prima dată când am explorat împreună cu actualul partener interacțiunea în trei. Pe lângă workshop-urile organizate, atmosfera generală incită la flirt, sexualitate jucăușă sau pasională, Nowhere oferind multe ocazii spre deschidere și explorare. Mi-a plăcut și accentul ferm pus pe cultura consimțământului și precauțiile legate de siguranța individuală, atât în cadrul atelierelor, cât și în cadrul general al festivalului, cum ar fi serviciul pe bază de voluntariat – ca toate celelalte – Welfare Enough (menit a fi prima linie de suport pentru cei care aveau nevoie de îngrijire fizică și emoțională).

Deși Nowhere e un loc absolut fantastic în ce privește oportunitățile de interacțiune și conectare cu persoane noi, poate fi extrem de solicitatant pentru cei care vin însoțiți de parteneri (dar nu numai). În primul rând, Nowhere e un univers în sine, ce condensează intensități la poli opuși într-un timp mult mai scurt decât În Viața Reală (IRL– In Real Life). Pe parcursul unei săptămâni am trăit intens la plus și minus infinit, dar am și asistat la dramele prietenilor care se confruntau cu demoni și probleme relaționale într-un roller-coaster emoțional epuizant. La un moment dat pur și simplu nu reușeam să integrez sentimente complet opuse, ceea ce mă lăsa într-o stare de angoasă și sleire psihică.

În al doilea rând, am constatat că e absolut vital să îți înțelegi și să îți respecți limitele, luând în calcul factorii externi  – căldura infernală care a atins anul acesta cote record pentru ultimii 50 de ani (temperatura a urcat de câteva ori la 50 de grade Celsius în termometrul din domul-bucătărie al barrio-ului meu), deshidratarea, privarea de somn, epuizarea fizică și scăderea de serotonină după consumul de droguri, infecția de stomac care începuse să circule în ultimele zile trimițând pe mulți la serviciul Malfare și Crucea Roșie – care toți secătuiesc resursele emoționale.

Răsărit de soare duminică, 12 iulie, spre sfârșitul schimbului meu la Welfare

Pentru cei care doresc să își extindă limitele personale și relaționale la Nowhere, recomand multă blândețe față de propria persoană și față de ceilalți, comunicarea cu partenerul înainte și pe parcursul festivalului pentru clarificarea nevoilor, dorințelor și așteptărilor fiecăruia, evitarea luării de decizii în ce privește relațiile și pe cât posibil, o perioadă de recuperare fizică și emoțională post-festival împreună cu partenerii, după modelul decompresiilor, adaptat la nevoile proprii. Site-ul Nowhere oferă alte sugestii utile într-un ghid de ”supraviețuire emoțională”. Personal, am avut noroc cu un partener răbdător, care și-a schimbat zborul ca să rămână două zile în plus cu mine în Barcelona, ceea ce ne-a permis să ne apropiem din nou.